Dă-mi un email și spune-mi „tu“

 

Ia-mă la braț

Și spune-mi „tu“,

Un alt cuvânt mai minunat

În toată lumea nu e, nu!

Să-mi spui încet,

Abia șoptit

Și să mă faci

Cu șoapta asta fericit.

Vechiul refren  Ia-mă la braț și spune-mi „tu“   cântat în duet de Dorina Drăghici și Nicu Stoenescu este de pe vremea când era greu să-i spui cuiva „tu“ sau să-i spui pe numele mic, așa, din prima! Astăzi nu mai e nici-o problemă: poți să-i spui unei persoane pe numele mic și fără s-o cunoști, și fără s-o vezi!

În epoca Internetului refrenul s-a schimbat pentru că trecerea de la dumneavoastră la per tu se face mult mai ușor, în special prin intermediul mail-ului.

Ne împrietenim cu mare ușurință pe mail și sărim peste unele etape altădată firești în trecerea de la stadiul de străini la cel de prieteni.  

Avantajele și dezavantajele mail-ului

Emailul a revoluționat modul în care comunică oamenii, mai ales datorită unor avantaje pe care le apreciem cu toții, cum ar fi:

• este rapid, aproape instantaneu, dar și ușor de trimis;
• permite comunicarea directă și fără limită de timp;
• este global – se poate transmite în orice loc de pe glob care are conectare la Internet;
• unui mail i se pot atașa fișiere, imagini și alte suporturi media, ceea ce ne permite ca prin comunicarea pe mail să rezolvăm multe probleme (multitasking);
• costuri accesibile, în primul rând costul unei conexiuni la Internet;
• același mesaj poate fi trimis pe mail unui număr mare de persoane fără un efort deosebit (automat) – de exemplu la Newsletter;  
• poșta electronică ne ajută să avem într-un singur loc toate persoanele cu care comunicăm, așa-numitele „Contacte“, pentru ca apoi să gestionăm aceste contacte.

Datorită acestor avantaje, mail-ul se dovedește a fi de mare ajutor în comunicarea dintre noi în perioada grea de răspândirie a infecției cu coronavirus.   

 

Dezavantaje ale comunicării prin e-mail ar fi:   

• ne îndepărtează de comunicarea față în față, ceea ce în perioada actuală de izolare impusă în casă devine, de fapt, un avantaj; 
• ne poate da dependență, mai ales dacă urmărim mail-urile pe telefon;
• e-mail-urile pot să poarte viruși atunci când sunt trimise de persoane rău-voitoare care urmăresc să aibă acces la datele noastre personale.

Ne zgârcim la tărâțe și facem risipă la mălai 

Mail-ul nu folosește hârtie așa cum făceau scrisorile de odinioară din poșta clasică, ceea ce i-a făcut pe unii să spună că e-mail-ul ar fi prietenos cu natura pentru că salvează copaci de la tăiere.

Ei bine, acest presupus avantaj este foarte discutabil!

Hârtia se fabrică din lemn, însă lemnul se poate regenera!

Gândiți-vă că putem chiar în cursul vieții noastre să vedem crescând păduri de la plantare și până când ating 50-60 de ani și care pot înlocui și chiar depăși materialul lemnos pe care l-am consumat noi înșine! Ne-a spus asta încă de mult Omul care planta copaci .

Da, plantele lemnoase (cel puțin cele din Europa) se pot regenera, trebuie doar să avem preocupare pentru regenerare, să exploatăm rațional pădurile existente și să EXCLUDEM cu totul DEFRIȘĂRILE.

Pentru exploatarea rațională a copacilor aș lua ca exemplu Grecia unde, mai ales în zonele locuite, nu se taie nici cei mai bătrâni copaci, dacă aceștia mai pot fi ținuți în viață.

Grecii cultivă măslini chiar și în cele mai neprielnice locuri!

Din păcate, mai ales în ultimii ani, zone întinse de pădure din Grecia au fost nimicite de incendii sau de furtuni.

 

Hârtia fiind alcătuită din fibre naturale de celuloză, dă deșeuri (maculatură) biodegradabile (din păcate aici nu intră și cantitățile enorme de pamperși, șervețele umede și tampoane care sunt produse din hârtie impregnată cu fibre sintetice – nebiodegradabile). În plus, mare parte din hârtia folosită poate fi colectată și reciclată ca materie primă în fabricile de hârtie cu costuri și emanații de CO₂ destul de mici.

Așadar hârtia consumă o resursă naturală regenerabilă, este recuperabilă, iar din ea rezultă deșeuri biodegradabile care nu poluează mediul pentru că pot fi descompuse de bacterii și reintegrate în natură.  

 

Dar oare mail-ul nu consumă resurse naturale?

Ia să ne gândim puțin! Ca să trimitem mail-uri avem nevoie de o conexiune la Internet. Iar LOGISTICA (adică totalitatea echipamentelor) ce asigură accesul la Internet cuprinde: telefoane mobile, tablete, calculatoare, laptop-uri, smartTv-uri, amplificatoare (cum ar fi antene, relee, switch-uri și altele), surse de curent electric, cabluri, sateliți artificiali, servere (calculatoare) puternice care conectează permanent la Internet milioane de website-uri pe care le accesează miliarde de utilizatori, între altele și prin trimiterea de mail-uri.

Toate aceste echipamente consumă cantități enorme de resurse naturale ale planetei, iar deșeurile rezultate poluează mediul pentru că nu pot fi asimilate înapoi în natură. De exemplu, deșeurile de material plastic se degradează biologic de-abia în sute de ani. Este adevărat că după vreun milion de ani s-ar putea să se regenereze înapoi în zăcămintele de petrol din care au provenit, dar cine are răbdare să aștepte până atunci??  🙁   

 

În concluzie, mail-ul economisește o resursă vegetală necesară vieții (lemnul), dar regenerabilă și care dă deșeuri biodegradabile și, în schimb, consumă multe resurse naturale care nu sunt toate vitale (aparent), dar care produc deșeuri care poluează mediul (în special dioxid de carbon care se degajă în atmosferă și multe materiale plastice nebiodegradabile) și care nu sunt favorabile vieții pe planetă!

Generațiile viitoare vor avea de rezolvat această problemă de marketing ecologic.

Așadar folosind mail-ul se adeverește vorba aceea că ne zgârcim la tărâțe (consumul de hârtie) și facem risipă la mălai (folosim multe dispozitive sofisticate și costisitoare din care rezultă cantități enorme de deșeuri toxice pentru mediu).

Deci să nu ne amăgim spunând că mail-ul este prietenos cu mediul înconjurător, pentru că NU este!

 

E-mail Marketing de la

www.cum-sa-ti-vindem-ceva.ro

Un avantaj al email-ului pe care nu l-am menționat până acum este folosirea lui în marketing. Companiile pot trimite mail-uri la o mulțime de oameni, prin care să își promoveze produsele și serviciile și să îi convingă să le cumpere.

Cititorilor website-ului companiei li se oferă posibilitatea să se aboneze la Newsletter  în schimbul dezvăluirii adresei personale de mail pe care ei vor primi apoi mesaje cu materialele noi și promovările brandului de care sunt interesați.

Chiar și pe acest blog aceia dintre dvs. interesați mai ales de soluții de (re)amenajarea locuinței (dar nu numai) se pot abona la Newsletterul LA INTERIOR  dând adresa de mail pentru a primi pe mail un material gratuit.

Poate că v-ați înscris deja dând curs acelui pop-up care vă apare tam-nesam în față când navigați pe acest site. Sperăm să nu fie prea sâcâitor pentru dvs. 🙂 , dar dehh!… e și asta o metodă de Email Marketing și Blog Marketing!

Dacă nu v-a convins pop-up-ul și nu v-ați abonat deja pentru a primi PDF-ul gratuit, atunci încă o mai puteți face mergând pe pagina Newsletter a blogului.

 

Multe firme se adresează pe mail potențialilor clienți într-un mod respectuos și cu păstrarea etichetei (așa cum fac și administratorii „Lucru și Artă de INTERIOR“).

 

Însă există și firme care ni se adresează nouă, abonaților, pe mail într-un mod (nepermis de) personal, pe numele mic, deși ei ne cunosc exact cine suntem prin adresa de mail, poate și numele sau adresa de acasă sau chiar CNP-ul, iar noi nu știm mai nimic despre acești „prieteni“ care ne tutuiesc!

Nu de puține ori chiar eu, ca și client, am primit mesaje de genul acesta:

 „Salut Rodica,

Ne bucurăm  că ne-ai accesat site-ul www.cum-sa-ti-vindem-ceva.ro!   

Vezi mai jos oferta noastră … “  

 

Mie această prietenie forțată pe mail cu firmele îmi apare ca o lipsă de respect!   

Sunt câțiva ani buni de când chiar și furnizorul de telefonie mobilă mă anunță lunar că „Factura ta a fost emisă…“ fără ca măcar să știu cu care din sutele de angajați ai firmei mă tutuiesc! Ce-i drept mai târziu primesc și mesajul că „Plata facturii dvs. a intrat în contul…“ ca dovadă că, după ce scot banii și plătesc factura, merit oarece respect!?? 

 

Relațiile comerciale NU sunt relații de prietenie!

 

Procesul de vânzare-cumpărare este o convenție socială care are regulile ei, fără să implice prietenia! Vorba ceea: „Frate-frate, da’ brânza e pe bani!“

Ca dovadă că așa stau lucrurile este și faptul că în magazinul real, fizic, nici-un vânzător nu o să ne ia la per tu sau pe numele mic, fără ca aceasta să îl împiedice să fie foarte amabil și să ne vândă cu succes produsele din magazin. Sunt tratată cu respect inclusiv în magazinul rețelei de telefonie mobilă unde, mereu, am găsit angajați foarte respectuoși și în același timp buni specialiști, chiar dacă sunt tineri (sau poate tocmai de aceea?)!

Modul de adresare (prea) familiar din partea unor persoane necunoscute este destul de răspândit pe Internet. Probabil că asta ni se trage de la limba engleză unde „dumneavoastră“ și „tu“ se spun în același fel: ”you”! Iar giganții Internetului sunt mai toți americani și americanii vorbesc limba engleză.

Chiar și în limba engleză există nuanțe în trecerea de la ”yours” la ”your”, dar americanii, pragmatici cum sunt, nu se complică să facă diferența!

Însă în limba română NU este așa! De generații întregi suntem educați că trecerea de la „dvs.“ la „dumneata“ și la „tu“ a două persoane care fac cunoștință direct se face numai prin acceptul acelor persoane.

Nu mă refer aici la modul de exprimare generic, adică nu către o persoană anume țintită, de genul: „Cum să-ți reamenajezi (tu) camera de zi?“ sau „Ce să faci (tu) ca să nu te muște câinele?“ (deși nu știu dacă tu chiar poți să faci ceva în cazul ăsta!?? 🙂 ).

Nu mă refer nici la rețeaua de socializare Facebook care, dincolo de orice interes economic, are ca prim scop declarat apropierea dintre oameni prin relații de prietenie, scop de care se achită cu brio!

Tot aici ar mai trebui făcută o mențiune specială pentru Google, „căutătorul“ nostru cel de toate zilele, care ne îndeamnă politicos și cu respect:  „Conectați-vă“ și apoi „Deconectați-vă“ după cum dorește fiecare (deci ni se adresează cu dvs.).  

Poate că ar fi mai bine ca și pe Internet să respectăm tradițiile limbii române și să ne adresăm ei, TRADIȚIEI, cu „Dumneavoastră“!

Refrenul cu mail pe care îl cântăm și scriem zilnic 

Însă în relațiile personale cu prietenii și cunoștințele noastre rămâne la latitudinea fiecăruia dacă respectă eticheta pe mail sau sare peste formalități.

În special tinerii nu se formalizează și se împrietenesc ușor pe mail, dar nu numai ei, astfel că foarte multă lume fredonează zilnic refrenul:

Dă-mi un email/ Și spune-mi „tu“!

sau dacă vreți așa, mai englezit, cum se poartă acum, în Era Internetului:

Send me a mail/ And we’ll be friends!

Haideți să fredonăm și noi refrenul pe vechea melodie de la început, dar de data asta interpretată de tânăra domnișoară pe atunci Corina Chiriac !

Așadar să cântăm refrenul cel nou cu mail (scris în partea dreaptă) pe muzica textului vechi (scris în stânga):

 

Ia-mă la braț Și spune-mi „tu“, Un alt cuvânt mai minunat În toată lumea nu e, nu! Să-mi spui încet, Abia șoptit Și să mă faci Cu șoapta asta fericit!   C-un mic nimic, Un simplu „tu“, Spre lumi de viiis Măă duuc, Spre lumi de vis, La braț cu noi, Să-și ia și doorul – zboorul.   Ne-așteaptă ani Tot mai senini! De ce, mergând Pe-același drum, Să ne privim ca doi străini?   Păi nu-i păcat, Hai spune-mi „tu“, Nu mă-ntrista Cu vechiul „nu“ Și, în sfârșit, Ia-mă la braț și spune-mi „tu“!

Dă-mi un email Și spune-mi „tu“, E modul cel mai minunat Să ne cunoaștem, eu și tu! Să-mi scrii sfiit, Pe Internet Și să mă faci Cu mailul ăsta fericit.   Cu un „Salut“ Și-un simplu „tu“, Spre lumi de viiis Măă duuc, Nu te cunosc, Dar eu tot vreau Să își ia mailul – zboorul.   Ne-așteaptă ani Tot mai senini! De ce, intrând Pe Internet, Să ne spamăm ca doi străini?   Păi nu-i păcat, Hai spune-mi „tu“, Nu mă-ntrista Cu vechiul „nu“ Și, în sfârșit, Dă-mi un email și spune-mi „tu“!   And in the end Send me a mail and we’ll be friends!