În fiecare casă e un loc de rugăciune

"LA INTERIOR" = siglă

În fiecare casă e un loc de rugăciune

Înger, îngerașul meu,
Ce mi te-a dat Dumnezeu,
Totdeauna fii cu mine
Și mă-nvață să fac bine.

Eu sunt mic, tu fă-mă mare 
Eu sunt slab, tu fă-mă tare
În tot locul mă-nsoțește
Și de rele mă păzește.

Aceasta este rugăciunea pe care o știam încă din copilărie. O spuneam mai puțin în biserică și mai mult acasă la noi în locul de rugăciune de sub icoană, sub vegherea blândă a mamei.

Mulți dintre noi mai rostim și astăzi această rugăciune acasă la noi pentru că, deși ne-am făcut mari, simțim și acum nevoia de a fi vegheați de un înger păzitor trimis din cer.
Și rostim această rugăciune (și altele) tot în locul din fața icoanei în care am fost învățați să o facem când eram copii.

Dar cum arată locul de rugăciune de acasă?

Evident, nu putem avea în casa noastră un altar precum cel din biserică!
Însă putem avea un locșor al nostru în intimitatea casei sau, chiar, câte un colțișor în fiecare cameră pe care să îl amenajăm ca un loc de rugăciune.

Locul de rugăciune al creștinului ortodox

Locul de rugăciune din casa creştinului ortodox se aşază întotdeauna cu faţa spre răsărit sau, dacă acest perete se găseşte ocupat cu uşă sau ferestre, se poate alcătui un mic mobilier pe care se pot aşeza icoanele. Chiar și dacă răsăritul se află spre colțul încăperii, putem găsi mijloace de a așeza icoanele orientate oblic față de pereți. Există chiar icoane şi crucifixe (Sfânta Cruce) potrivite pentru acest lucru.

Dacă nu aveți o busolă și nu știți ce parte a casei e orientată spre Est, puteți să vă ghidați după cum este așezată o biserică pe care o aveți în apropiere. Bisericile ortodoxe sunt orientate întotdeauna spre răsărit, mergând de la intrare spre altar.

Icoanele pictate sunt nelipsite din orice casă creștină.

Ele ne ajută să ne apropiem de Dumnezeu atunci când ne rugăm, să-l vedem în persoana Mântuitorului Hristos, să simțim prezența Maicii Domnului și a Sfinților pe care îi dorim aproape de noi ca să ne vegheze și să ne îndrume.  

În fața icoanelor ne închinăm – cu semnul crucii de la dreapta la stânga, dacă suntem creștini ortodocși, tot în fața lor ne spunem rugăciunile și tot acolo putem să îngenunchem pentru a ne ruga și mai bine lui Dumnezeu (ar fi de dorit să avem și niște perne mici pe jos pe care să stăm în genunchi).

Icoanele pot fi luminate de o candelă, iar în apropierea lor putem avea și una sau mai multe cărți de rugăciuni.

În fața icoanelor avem credința că rugăciunile noastre pentru sănătatea noastră și a celor dragi sunt auzite de Cel de Sus. 

Vedeți un exemplu de amenajare a unui loc de rugăciune în articolul nostru „Se mai poartă covorașele populare?“.  

Locul de rugăciune al creștinului catolic 

În credința catolică în Dumnezeu, alături de icoane pot fi prezente și diferite statuete pictate care întruchipează personajele religioase, aducându-le astfel mai aproape de credincioși.
Crucifixul, Rozariul și Biblia sunt și ele obiecte nelipsite din locul de rugăciune al credinciosului catolic, care se închină cu semnul crucii de la stânga la dreapta.


De asemenea, culoarea alb este foarte prezentă în altarele din bisericile catolice, deci și în locurile de rugăciune amenajate în casele creștinilor catolici.
Veșmântul Papei de le Roma, conducătorul bisericii catolice, este de culoare albă.
Să nu uităm că o sărbătoare importantă pentru catolici este cea a Sfântului Anton din 13 iunie. Atunci altarele cu icoane din toate bisericile catolice se umplu de crini albi înfloriți și care au și un miros îmbătător. Probabil că tot atunci locurile de rugăciune din casele creștinilor catolici sunt și ele îmbrăcate în crini albi parfumați.
Din păcate, aceste imagini spectaculoase din ziua de Sf. Anton sunt mai mult amintiri din trecut, pentru că astăzi cu greu mai găsești pe timpul verii în România un fir de crini albi care să aibă și miros. Sunt pe piață doar niște flori de import care seamănă întrucâtva cu crinii albi, foarte mari, dar care nu au nici-un parfum. 

Putem înțelege mai bine cum arată simbolurile religioase la care se închină catolicii dacă ne gândim la acele scene cu Nașterea Mântuitorului pe care le găsim de Crăciun în casele multor credincioși catolici. 

Obiceiul acestor scene de Crăciun cu Nașterea lui Isus Christos a început să se răspândească și la creștinii din alte religii care cred în Dumnezeu. 

Locul de rugăciune al celui ce crede în Buda 

Adepții budismului construiesc altare închinate lui Buda și altor zeități înrudite, atât în locașurile de cult (temple), cât și acasă (cei care își permit). Desigur, în orice loc de rugăciune budist tronează cel puțin o statuie a preaslăvitului Buda.  

Locul de rugăciune al budistului este totodată și un loc de meditație. 

Am văzut astfel de locuri mai demult la televizor, pe vremea când aveam acces la postul adevărat MTV, până să apară varianta MTV România.
Ne-au rămas amintiri din trecutul MTV cu o emisiune care se numea Cribs („Cuiburi“), în care celebrități din lumea filmului, a muzicii și chiar a sportului își prezentau locuințele luxoase.
Am văzut atunci că unii dintre ei aveau în casă câte un altar budist, elegant și intim în același timp, în care se reculegeau în momentele libere sau când treceau prin perioade dificile. 

Locul de rugăciune al adeptului Feng Shui

Feng Shui nu este o religie, ci mai degrabă un stil de a ne amenaja interiorul casei și care are din ce în ce mai mulți adepți și la noi (provine din Asia).

Nu putem vorbi de un loc de rugăciune al adeptului Feng Shui, ci mai degrabă de locuri de purificare energetică prin Feng Shui în casa noastră.
Aceste locuri se creează prin așezarea de „icoane“ considerate norocoase în Feng Shui, cum ar fi: clopoței de vânt, elefantul, dragonul, pisica, anumite monede de bani, caii, broasca, fântâna cu apă și altele.

Trebuie spus că amenajarea Feng Shui a casei include locurile de rugăciune religioasă, ba chiar le acordă un rol important în locuință, indiferent cărei religii aparțin.

Despre stilul Feng Shui de a ne amenaja interiorul și despre multe alte stiluri de design interior aflați din ghidul PDF „Cum să avem o locuință stilată“ pe care îl puteți descărca gratuit atunci când vă abonați la Newsletterul LA INTERIOR

Locul de rugăciune al ateului 

Chiar dacă nu a aderat la nici-o religie, asta nu înseamnă că o persoană care este atee nu crede în nimic!
Ateii, cu siguranță au și ei un crez în viață, au lucruri materiale și, mai ales, spirituale care să-i încurajeze atunci când le este greu.

Am zice că biblioteca este locul de rugăciune al ateului.  

În bibliotecă ateul are, poate, cărțile preferate pe care le citește cu interes sau le recitește cu plăcere și care-i redau mereu încrederea în bogăția vieții ori credința în oameni și în iubire.


În bibliotecă ateul are, poate, o mică galerie cu pozele celor dragi, unii dintre ei aflați departe de el în lumea asta sau duși în altă lume. Sau poate că în biblioteca lui ateul are albume de călătorie cu multe poze din locuri străine pe care le-a vizitat; ori poate are multe cărți poștale (pe vremuri li se spunea „vederi“) din acele locuri.
Când privește aceste poze și rememorează amintiri plăcute din trecut, ateul în felul lui spune și el o rugăciune care să îi aline sufletul și să îi redea speranța pentru viitor.

În bibliotecă ateul are, poate, o colecție de obiecte deosebite pe care le-a adunat cu pasiune în ani de zile și le adună în continuare.
Poate fi, de exemplu, o colecție de pietre rare…

… sau o colecție de clovni simpatici…

Când privește obiectele dragi adunate cu trudă, ateul are un murmur de mulțumire, iar sufletul lui de colecționar se umple de bucurie și de credința în frumusețea vieții.

În bibliotecă ateul are, poate, un altar cu poze/ muzică/ filme ale unor vedete pe care le venerează ca pe niște zei. Sau poate altarul cu poze este închinat unui club sportiv sau vreunei sportive faimoase din țara lui (ar fi vreo câteva pe care le știm cu toții 🙂 ).
Sunt și acestea credințe care pot să lumineze viața unui (fan) ateu!

În bibliotecă ateul și noi cu toții avem, poate, Locul nostru de rugăciune către Univers.

În cele din urmă, oricare ar fi credința fiecăruia dintre noi, rugăciunea spusă în șoaptă sau în gând în acea credință ne ajută în redobândirea speranței.
Și ne purifică sufletul prin întoarcerea la inocențăReturn To Innocence (Enigma).


Nu-ți fie teamă să fii slab,
Nu fii prea mândru că ești puternic,
Doar privește în inima ta, prietene,
Asta va fi întoarcerea în tine însuți,
Întoarcerea la inocență.

Dacă asta vrei, poți începe să râzi
Dacă simți nevoia, poți începe să plângi,
Fii tu însuţi, nu te mai ascunde,
Doar crede în destinul tău.

Hoo-ai-iai-haai,
O-ai-hai-ioo…

 

2 Responses to În fiecare casă e un loc de rugăciune

  1. Moldoveanu spune:

    F. buna prezentarea. Pentru rasarit, un alt reper: te uita de unde rasare soarele dimineata.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.