Tag Archives: marketing
Povestea celui care nu putea să citească un PDF gratuit
Povestea celui care nu putea să citească un PDF gratuit
Articol recomandat abonaților la Newsletterul LA INTERIOR 🙂 !
7 PDF-uri gratuite dintr-o lovitură
A fost odată și mai trăiește și astăzi un internaut căruia îi plăcea tare mult să download-eze (adică să descarce) tot felul de e-book-uri (adică e-cărți sau cărți electronice) și PDF-uri (adică fișiere scrise în limbaj PDF), toate GRATUITE.
Intra zilnic pe diverse site-uri care i se păreau interesante, fie de pe telefon, fie din calculator/ laptop și descărca…, descărca…
Căci era o metodă curentă de e-marketing (adică marketing online) ca afacerile să își atragă clienți prin a începe să ofere e-cititorilor PDF-uri gratuite cu conținut interesant.
Ajunsese e-cititorul nostru de e-cărți ca la o singură intrare pe Internet să descarce chiar și 7 PDF-uri gratuite deodată!
„7 dintr-o lovitură!“ – se lăuda el la toată lumea, asemeni Croitorașului cel Viteaz din basmul Fraților Grimm.
De aceea a și fost poreclit de numeroșii lui prieteni adevărați de pe Facebook „e-Cititorul cel Viteaz“.
Însă bravul nostru e-cititor avea o meteahnă…!??
Blestemul e-cititorului de e-cărți gratuite
Deși e-Cititorul cel Viteaz descărca toate acele PDF-uri gratuite cu intenția sinceră de a le citi cât mai repede, nu reușea decât să intre pe unele dintre ele, să citească câteva rânduri, eventual să le scaneze după titluri, să se uite la câteva poze … și atât!
Oricât de mult l-ar fi interesat tema, oricât de atractiv pentru el ar fi fost conținutul, oricât de mult își dorea să parcurgă acel material, e-cititorul de e-carte nu putea să citească nici-un PDF-u gratuit până la capăt.
„Oare sunt blestemat ?“ – își zicea el întrebător.
Așa că eroul nostru se dezlipi câteva ore de calculator și se duse la o vrăjitoare ca să-i spună ea dacă este blestemat și dacă poate să-l dezlege de blestem.
Vrăjitoarea începu să-i ghicească în bobi de fasole, în palmă, în stele, în cărți de tarot … și în câte și mai câte, și abia la a 7-a ghiceală, cea în cafea, îi spuse triumfătoare:
– Te afli sub Blestemul numărului 7!
–Și cum pot să scap de acest blestem? – întrebă el speriat.
– Orice PDF-u gratuit vei putea să-l citești până la capăt dacă vei reuși să treci de Pagina 7! Dar trebuie să-l citești atent și să nu sari nici-un rând.
Și vrăjitoarea chiar îi arătă în zațul rămas de la cafeaua băută de el literele PDF un pic cam schimonosite și, lângă ele, clară cifra „7“.
Acum că știa care îi este leacul, e-cititorul blestemat se întoarse acasă și se apucă să citească cu mare atenție PDF-urile gratuite pe care le descărca.
Însă cu cât se concentra mai mult la citit, cu atât ori îl lua somnul, ori se plictisea și își pierdea interesul, ori îl dureau ochii și nu mai putea să citească…
„Poate nu mai văd bine și am nevoie de ochelari??“ – își zise în sinea lui.
Cu blestemul electronic la Magazinul de Optică Medicală
La magazinul de ochelari e-cititorul de e-cărți dădu peste 2 domnișoare oculiste cărora le spuse problema lui. Pentru a stabili ce mărime de lentile i se potrivește, una dintre cele 2 vânzătoare îi arătă un panou pictat pe sticlă cu simboluri de la mare la mic, pe care el trebuia să-l citească.
Își dădu seama pe dată că în acel panou este o numărătoare (sau abac) cu păsări pe care el o mai văzuse odată într-un video.
Dă-mi un email și spune-mi „tu“
Dă-mi un email și spune-mi „tu“
Ia-mă la braț
Și spune-mi „tu“,
Un alt cuvânt mai minunat
În toată lumea nu e, nu!
Să-mi spui încet,
Abia șoptit
Și să mă faci
Cu șoapta asta fericit.
Vechiul refren Ia-mă la braț și spune-mi „tu“ cântat în duet de Dorina Drăghici și Nicu Stoenescu este de pe vremea când era greu să-i spui cuiva „tu“ sau să-i spui pe numele mic, așa, din prima! Astăzi nu mai e nici-o problemă: poți să-i spui unei persoane pe numele mic și fără s-o cunoști, și fără s-o vezi!
În epoca Internetului refrenul s-a schimbat pentru că trecerea de la dumneavoastră la per tu se face mult mai ușor, în special prin intermediul mail-ului.
Ne împrietenim cu mare ușurință pe mail și sărim peste unele etape altădată firești în trecerea de la stadiul de străini la cel de prieteni.
De ce sunt germanii mai bogați decât noi
De ce sunt germanii mai bogați decât noi?
„Vinovații fără vină
Cer să se facă lumină“
Florian Pittiș, Dorin Liviu Zaharia
Dezvăluirile din această toamnă în legătură cu trucarea testelor la emisiile de noxe ale motoarelor diesel produse de grupul german Volkswagen, măsluire însoțită și de un marketing înșelător în promovarea mașinilor echipate cu aceste motoare, au făcut mare vâlvă. Acest scandal a afectat serios încrederea consumatorilor din toată lumea în industria germană, dar mie mi-a amintit de o întâmplare pe care am trăit-o înainte de 1989 și în care era vorba tot de niște produse ale industriei germane!
Când moștenirea Imperiului German este un catalog de magazin
Întâmplarea pe care vreau să v-o povestesc s-a petrecut prin anii 1987-1988. Despre cât de greu am trăit în acea perioadă v-am povestit deja în Marketingul cu „oameni în negru“ (I) și
Marketing cu „oameni în negru“II
Marketingul cu „oameni în negru“ (II)
Minunatele inițiative din ultimii ani de a sărbători și în România „Ora Pământului“ mi-au readus în amintire perioada socialistă a anilor 1980, căci, încă de pe atunci, „oamenii în negru“ care ne manageriau viețile (cum se spune acum), ne-au făcut să trăim cu mult entuziasm – așa se face și acum, nu?, cu mult entuziasm! – deci ne-au făcut să trăim ca la carte nenumărate „Ore ale Pământului“! Am să vă povestesc despre ele, ca să înțelegeți de ce eu și cei ca mine nu mai avem astăzi nici-o tragere de inimă să participăm la astfel de acțiuni și nici nu le vedem rostul!
Marketing din anii ’80 cu „Ora Pământului“ și „Lumina Neagră“
O zi din viaţa tovarăşei balerine Maia Pliseţkaia
O zi din viaţa tovarăşei balerine Maia Pliseţkaia
Un recent reportaj-interviu de la TVR cu marea noastră balerină Ileana Iliescu, deşi cam scurt în raport cu bogata carieră a artistei în lumea dansului, m-a bucurat nespus. Mi-a amintit, însă, şi de o altă emisiune din urmă cu foarte mulţi ani, vazută de mine tot la Televiziunea Română (pe vremea aceea era singura televiziune si nu toată lumea avea televizor), dar despre altă balerină, din Rusia, Maia Pliseţkaia. Am hotărât atunci că în curand voi scrie un articol despre acea emisiune de demult şi mi l-am şi conceput în minte.
Trista veste de ieri, 3 mai 2015, despre moartea, la 89 de ani, a marii balerine Maia Pliseţkaia, mă face să regret nu numai dispariţia ei, dar şi faptul că acum voi scrie despre o mare personalitate de-abia când aceasta nu mai este. Asta îmi aminteşte de obiceiul nostru, al românilor, de a nu preţui marile personalităţi cât sunt încă în viaţă, şi de a le aprecia meritele de-abia după ce s-au dus. Nu spun că Maia Pliseţkaia n-ar fi fost recunoscută „la vremea ei“, ca să zic aşa, ca o personalitate marcantă a baletului mondial, ba chiar a fost recunoscută vreme de 50 de ani , cât a durat cariera ei artistică.
